Biserica Romano-Catolică Franciscană

Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche (în maghiară Ótordai reformatus templom), cel mai vechi monument păstrat în Turda, este situată în centrul orașului, pe strada Hașdeun numărul 1, în vecinătatea Pieței Republicii, a fostului lapidariu și a Muzeului de Istorie. Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015 (cod LMI CJ-II-m-A-07793). Biserica inițială Prima biserică pe acest loc a fost romano-catolică, construită în secolul al XIV-lea, cu hramul Sf. Maria. Această biserică este menționată într-un vechi registru papal de impozite din anul 1332, ca fiind condusă de preotul Peter din „Antiqua Thorda” („Turda-Veche”). Clădirea primei biserici a fost alcătuită dintr-o sală cu un turn (plasat pe latura de sud) și un cor plasat pe latura de est. Biserica actuală Edificiul actual a fost construit la începutul secolului al XV-lea, pe vremea împăratului Sigismund de Luxemburg (1387-1437), totodată suveran al Regatului Ungariei, pe amplasamentul vechii biserici. Biserica a fost concepută în stil gotic, având o singură navă, în lungime de 26 m, lățime de 8,5 m și o înălțime de 16 m. Inițial a fost mai lungă, cu 5-10 m, având spre est (respectiv spre Piața Republicii) obișnuitul cor/altar, cu bolți ogivale în cruce, cor care a fost demolat odată cu construcția fortificației împrejmuitoare (biserica nu mai încăpea în incinta zidurilor de apărare, fiind plasată de-a curmezișul față de fortăreață; corul/altarul a trebuit să fie sacrificat pe o lungime de 5-10 m; așa se explică aspectul neobișnuit de inestetic al fațadei de est a bisericii, lipsită de cor/altar si de portalul gotic original). În locul corului demolat, pe noul zid de apărare al fortăreței, a fost ridicat în secolul al XVII-lea un turn cu clopot, care s-a prăbușit în anul 1862 (fundația a cedat). Turnul cu ceas (simbolul emblematic al orașului Turda), cu o înălțime de 60 m, a fost construit între anii 1904-1906. Fațadele de vest si de nord ale bisericii sunt cele mai estetice. Fațada de vest, cu intrarea încadrata de un portal ornamentat, prezintă elemente tipice de stil gotic, de la începutul secolului al XV-lea. În axul fațadei de vest se găseste un portal, terminat în arc frânt. Portalul vestic este decorat cu motive de frunze de stejar. Fațada de nord prezintă cinci contraforturi si un portal secundar (permanent inchis). Interiorul bisericii a fost deteriorat în urma unui incendiu în secolul al XVII-lea. Ornamentația interioară e în cea mai mare parte opera refacerilor ulterioare. Biserica (inițial romano-catolică) a trecut în anul 1564 (până în zilele noastre) la confesiunea reformată-calvină. Fortificația din jurul bisericii După marea invazie tătară din 1241 și după ravagiile cauzate orașului Turda de ulterioarele atacuri tătare și turcești, s-au construit în secolele următoare fortificații de apărare în jurul celor 3 biserici principale din oraș: Biserica Romano-Catolică, Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche și Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă. Planul fortificaţiei din Turda-Veche din jurul Bisericii Reformat-Calvine Cea mai importantă fortificație (numită și “castel” sau “cetate”) s-a construit în jurul Bisericii Reformat-Calvine din Turda-Veche. Fortificația s-a construit între anii 1445-1455, folosindu-se multe materiale gata fasonate din castrul roman Potaissa. Biserica a fost împrejmuită cu un zid gros de apărare, având patru bastioane de colț (probabil cu turnuri): - bastionul de nord-vest (demolat; pe locul lui este azi Muzeul de Istorie) - bastionul de nord-est (demolat; pe locul lui este azi Palatul Finanțelor din Piața Republicii nr.15) - bastionul de sud-vest (există încă, deteriorat, în curtea casei din str.Mircea cel Bătrân nr.4) - bastionul de sud-est (demolat; pe locul lui s-a construit clădirea din Piața Republicii nr.22). Altarul (corul) bisericii, în lungime de 8-10 m, a fost demolat la construcția fortăreței (biserica era prea lungă și nu ar fi încăput în interiorul fortăreței). Turnul inițial al bisericii a fost amplasat în partea estică, lângă altar, pe linia zidului de fortificație edificat după construcția bisericii. Acest turn s-a prăbușit într-o noapte a anului 1862, cu ocazia executării unor săpături de nivelare a pieței învecinate. Biserica, zidul înconjurător si bastioanele, au avut de suferit în timpul luptelor lui Gheorghe Basta (1600-1601), precum și în urma conflictelor armate dintre Curuți si Lobonți din anii următori. Zidul și bastioanele au fost refăcute treptat de către principii Gabriel Báthory (1608-1613), Gabriel Bethlen (1613-1630) si Gheorghe Rákóczi I (1630-1648). Mai târziu, zidul și bastioanele și-au pierdut utilitatea militară, ruinându-se și cedând locul unor construcții civile. Sursa Wikipedia

  Biserica Penticostală Philadelphia din Turda, construită între anii 1992 și 2002, este un loc de cult important pentru enoriașii săi. Biserica are 1260 de locuri și poate găzdui oameni din comunitate într-un mediu spiritual și încurajator. Cu aproximativ 500 de membri activi, aceasta este un centru vital pentru viața spirituală a comunității. Planurile originale pentru construcție au fost elaborate cu atenție la detalii, astfel încât să se creeze un spațiu frumos și funcțional pentru enoriașii săi. Acest lucru se reflectă în arhitectura unică și în atmosfera caldă și primitoare a bisericii. În biserica Philadelphia din Turda, enoriașii se adună să se roage, să cânte și să învețe despre credința lor. Biserica oferă, de asemenea, oportunități de voluntariat și activități comunitare, care aduc oamenii împreună și îi ajută să se simtă conectați și implicați în comunitate. În concluzie, Biserica Penticostală Philadelphia din Turda este un loc important pentru enoriașii săi, oferind un spațiu de cult și o comunitate activă. Construită cu planuri originale și cu o atenție la detalii, aceasta este o biserică frumoasă și primitoare, unde oamenii se pot aduna pentru a se ruga, a se conecta și a învăța împreună. 

Scurt istoric al Bisericii Penticostale Turda Primele informații despre penticostalism în Turda datează din anul 1940, iar primul lucrător ordinat a fost fratele Muntean Vasile, care a deschis prima biserica din Turda pe str. Bihorului nr.2. Dintre primele familii de penticostali din Turda amintim următoarele: familia Deac, familia Trifan, familia Ticudean, familia Chifor. Lângă copiii și tinerii din aceste familii s-au adăugat și altii precum, Anuța Rusu, Gârbovan Vasile, Rusu Mihăila, Crișan Ioan, Urcan Nicolae și mulți alții. Următorii frați ordinați care au continuat lucrarea la Turda pentru zeci de ani au fost: fratele Gheța Petru, fratele Deac Alexandru, fratele Kerekeș Alexandru și fratele Malnași Andrei. În anul 1972 au fost demarate lucrările de construire a Bisericii la adresa ei actuală: strada Avram Iancu nr 23, clădire care a fost remodelată imediat după revoluție. Din anul 1973, când biserica avea deja în jur de 200 membri, a fost organizat și corul bisericii iar ulterior, în anul 1976, s-au cumpărat instrumentele pentru fanfară. Cu ajutorul Domnului și cu implicarea fratelui Vasile Bordea și a colegilor lui, Biserica s-a bucurat de o lucrare frumoasă pe partea muzicală. Dupa revoluție, începând din anul 1990, mișcarea penticostală din Turda s-a dezvoltat mult și în consecință s-au deschis alte biserici în locații diferite din oraș. Astăzi, la Turda, sunt 7 biserici penticostale dintre care 4 formate din frații romi. Biserica mamă, de pe strada Avram Iancu nr.23, se numește „Biserica Alfa și Omega Turda”, iar în ultimii 20 de ani este păstorită de Mircea Deteșan. Alături de el s-a format o echipă frumoasă de slujitori care păstoresc aproape 20 de biserici locale. Sursa: Despre noi | Alfa & Omega Turda (alfaomegaturda.com)

Biserica Între Români, numită și Biserica Dintre Români, este o biserică ortodoxă din Turda. Lăcașul are hramul "Adormirea Maicii Domnului". Pe la mijlocul secolului XIX-lea, românii și-au construit o biserică din lemn si piatră în deal, sub vii, în apropiere de cimitirul central. În această biserică au fost aleși ca episcopi ortodocși Vasile Moga (primul episcop român) și Andrei Baron de Șaguna în anul 1810 la 19 septembrie, respectiv 1847 în 2 decembrie. În anul 1861 vechea Biserică Între Români a fost trăznită și a ars din temelii. După marele incendiu cauzat de trăsnet, în mod provizoriu a fost ridicată o biserică din lemn, adusă din Sălciua. Între anii 1861-1865 mitropolitul ortodox Andrei Șaguna instituie o colectă publică, cu ajutorul căreia s-a construit o nouă biserică din cărămizi și piatră în cartierul Între Români, pe terenul de lângă râpa Arieșului. Biserica a fost ridicată de către meșterul Patița din Câmpeni. Noua biserică (plasată pe str.Sirenei nr.17, colț cu str. N.Vlăduțiu) a fost reconstruită în formă de navă, între anii 1861-1865. După numai câțiva ani turnul s-a dărâmat, fiind ridicat altul doar în anul 1942 când s-a făcut și o reparație generală. În 1919 pictura interioară a fost restaurată cu ocazia vizitei la Turda a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, care au vizitat și această biserică. Iconostasul din lemn a fost sculptat de elevii Școlii de Arte și Meserii din Turda sub conducerea meșterului Chiș Alexandru. A fost sfințită în anul 1948 de către episcopul Nicolae Colan. În această biserică, a ținut un mare discurs Samuil Micu, reprezentatnt de seamă al Școlii Ardelene.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, cunoscută și sub numele de Biserica Rățeștilor, este unul dintre cele mai importante monumente de patrimoniu religios din Turda. Construită în anul 1839, la inițiativa protopopului greco-catolic Basiliu Rațiu, biserica a fost finanțată de familia Rațiu, una dintre cele mai importante familii românești din istoria orașului. Astăzi, lăcașul de cult aparține Parohiei Ortodoxe Turda Veche. Ridicarea bisericii a reprezentat un moment important pentru comunitatea românească din Turda, care până atunci dispunea de foarte puține lăcașuri de cult. În jurul bisericii au fost amenajate casa parohială, locuințele slujitorilor bisericii și cimitirul destinat credincioșilor români, contribuind la dezvoltarea vieții religioase și comunitare din oraș. De-a lungul timpului, familia Rațiu a sprijinit nu doar întreținerea bisericii, ci și dezvoltarea educației și culturii românești. Prin intermediul Eforiei Fondului Cultural, înființată în anul 1866, au fost susținute lucrări de restaurare, construirea primei școli confesionale românești din Turda Veche și acordarea de burse pentru tinerii români. Primul președinte al Eforiei a fost memorandistul Dr. Ioan Rațiu. Interiorul bisericii impresionează prin iconostasul din lemn de stejar sculptat, realizat în anul 1967 de meșterii turdeni Aurel Sămărtinean și Grigore Frătean, precum și prin pictura murală executată în perioada 1965–1966 de pictorul Cornel Cenan. Un element aparte îl reprezintă reprezentarea celor 12 semne zodiacale în pronaos, un detaliu artistic rar întâlnit în bisericile ortodoxe din România. În anul 2011, a fost reconstituită și resfințită pisania originală a bisericii, dispărută după anul 1948, iar în curtea lăcașului au fost amplasate monumente dedicate ctitorilor și principalilor binefăcători ai edificiului, readucând în atenția vizitatorilor istoria familiei Rațiu și contribuția acesteia la dezvoltarea Turzii. Astăzi, Biserica Rățeștilor rămâne un loc de rugăciune și reculegere, dar și un reper al patrimoniului istoric și spiritual al municipiului Turda, reprezentând o oprire recomandată pentru cei interesați de istoria orașului și de personalitățile care au marcat destinul comunității locale.