Sinagoga din Turda
Sinagoga din Turda

Sinagoga din Turda

Strada Mihai Eminescu 24, Turda, România

Despre

Sinagoga din Turda a fost un lăcaș de cult mozaic ortodox (nereformat) din municipiul Turda (județul Cluj), localizat pe str. Mihai Eminescu nr.24-28. Ea a fost construită între anii 1921-1926. În prezent, din lipsă de credincioși, este nefuncțională.

Clădirea

Sinagoga este o clădire distinctivă a orașului, construită în stil eclectic, cu unele elemente de stil maur. Pereții sunt din cărămidă tencuită. Fațadele de sud și de nord sunt identice, având fiecare câte 2 lei în basorelief, leul simbolizând tribul lui Iuda. Sala era luminată în mod natural prin numeroase ferestre la parter și la etaj. Fațada, unde se afla intrarea, este pe latura de vest, clădirea fiind orientată de la vest la est, cu absida, unde era amplasat Chivotul Sfânt (Arca Legământului), spre est. Placa neagră cu porunci biblice (Tablele Legii) trona deasupra cornișei cu chivotul. Spațiul chivotului, ușor înălțat, era separat de sală printr-un arc semicircular mare. Bima, respectiv podiumul de pe care se citea Tora, era situat în fața chivotului (se mai văd în prezent urmele postamentelor). Scări duceau la galeriile femeilor de la etaj.


Istoric

Sinagoga a fost construită între anii 1921-1926, în locul unei vechi case de rugăciuni. În 1946 în clădirile auxiliare ale sinagogii se aflau parohia și locuința rabinului, biroul comunității, locuința omului de serviciu și azilul de noapte al săracilor. Abatorul cu măcelăria se aflau în spatele sinagogii.


O casă de rugăciuni și mai veche, din care nu a mai rămas nici o urmă, se găsea pe locul unde astăzi este clădirea primăriei în Piața 1 Decembrie 1918 nr.28.

Evreii din Turda au aparținut majoritar curentului mozaic ortodox, foarte puțini la curentul reformator neolog (spre deosebire de evreii din Cluj). Strada Mihai Eminescu a fost în trecut nucleul vechiului cartier evreiesc al orașului.

Populația evreiască număra 175 persoane (48 familii) în 1866; 203 persoane (2,1% din totalul populației orașului) în 1870; 326 persoane (3,5%) în 1900; 482 persoane (3,5%) în 1910; 852 persoane (4,2%) în 1930 și 726 persoane (2,2%) în 1940. Numărul persoanelor a crescut la 1805 în anul 1942, după ce evreii din zonele învecinate au fost concentrați în Turda. După cel de al doilea război mondial, comunitatea și-a continuat activitatea, dar instituțiile sale au pierdut importanța lor, odată cu scăderea populației evreiești, ca urmare a emigrării în Israel și în alte părți. Aproximativ 150 evrei mai locuiau în Turda în anul 1971.

Comunitatea a fost condusă de rabini, printre care Ben-Zion Albert Wesel (1900-1938) și Joseph Adler (1938-44). Acesti doi au jucat un rol de frunte în rândul evreilor ortodocși din Transilvania.

Sinagoga (Beit Kneset) era lăcașul de adunare (cu începere de vineri seara, după orele 18, oră care marca începutul Sabatului[1]) a credincioșilor evrei pentru efectuarea rugăciunilor și citirii cu glas tare a sulurilor sfinte, numite Torá. Băncile din sinagogă erau astfel așezate, încât credincioșii priveau spre Ierusalim. Pe aceste bănci stăteau numai bărbații. Peretele care se afla în direcția Ierusalimului avea Arca Sfântă și Amvonul. În mijlocul sinagogii se afla o estradă, iar pe ea o masă, pe care se întindeau sulurile sfinte (Torá). În spatele băncilor se găsea galeria femeilor, pentru că în sinagogi femeile stau întotdeauna separate de bărbați.

Ultima slujbă mozaică s-a ținut aici în anul 1986 (pentru a se ține slujbe religioase în sinagogi este nevoie de cel puțin 10 bărbați). În prezent, mai trăiesc numai câțiva evrei în Turda (cel mult 10 persoane). Sinagoga este actualmente goală, părăsită, băncile din interior fiind vândute în anul 2000. Pereții exteriori sunt deocamdată bine conservați.

În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM – JOINT, editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga din Turda nu mai era în funcțiune. [2]

Inscripții

Placa neagră cu porunci biblice:

Pe placă sunt înscrise prescurtările a 10 porunci, selectate din cele 613 existente în Vechiul Testament. Această placă a fost donată sinagogii. Scopul donației a fost memoria celor doi donatori, ale căror nume apar la baza plăcii ("Sufletul lui Reb Moșe Dov Glanț cu perechea sa Reisel"). Mai jos, traducerea textului de pe placă. Numărul curent este cel din biblie. Pe placă apare doar porunca, nu și numărul, iar textul reprezintă doar începutul poruncilor respective.

Eu sunt Domnul... (2)

Să nu ai... (3)

Să nu iei în deșert... (7)

Adu-ți aminte... (8)

Cinstește pe... (12)

Să nu ucizi... (13)

Să nu preacurvești... (14)

Să nu furi... (15)

Să nu mărturisești... (16)

Să nu poftești... (17)

O altă placă din interiorul sinagogii (pe peretele holului de la intrare) amintește rolul rabinului Ben-Zion Albert Wesel (decedat la 25 februarie 1938), care a condus comunitatea evreiască din Turda timp de 38 de ani.

Deasupra intrării în sinagogă există două inscripții în limba ebraică:

- inscripția de sus, cu litere mici: Clădită între anii 1921-1926.

- inscripția de jos, cu litere mari: Aceasta este poarta Domnului; cei drepți să intre prin ea. Textul este luat din „Psalmii regelui David” (Vechiul Testament). Prezența citatelor din Torá la intrarea în sinagogi este o tradiție veche la evrei.

Alte sugestii

Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche (în maghiară Ótordai reformatus templom), cel mai vechi monument păstrat în Turda, este situată în centrul orașului, pe strada Hașdeun numărul 1, în vecinătatea Pieței Republicii, a fostului lapidariu și a Muzeului de Istorie. Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015 (cod LMI CJ-II-m-A-07793). Biserica inițială Prima biserică pe acest loc a fost romano-catolică, construită în secolul al XIV-lea, cu hramul Sf. Maria. Această biserică este menționată într-un vechi registru papal de impozite din anul 1332, ca fiind condusă de preotul Peter din „Antiqua Thorda” („Turda-Veche”). Clădirea primei biserici a fost alcătuită dintr-o sală cu un turn (plasat pe latura de sud) și un cor plasat pe latura de est. Biserica actuală Edificiul actual a fost construit la începutul secolului al XV-lea, pe vremea împăratului Sigismund de Luxemburg (1387-1437), totodată suveran al Regatului Ungariei, pe amplasamentul vechii biserici. Biserica a fost concepută în stil gotic, având o singură navă, în lungime de 26 m, lățime de 8,5 m și o înălțime de 16 m. Inițial a fost mai lungă, cu 5-10 m, având spre est (respectiv spre Piața Republicii) obișnuitul cor/altar, cu bolți ogivale în cruce, cor care a fost demolat odată cu construcția fortificației împrejmuitoare (biserica nu mai încăpea în incinta zidurilor de apărare, fiind plasată de-a curmezișul față de fortăreață; corul/altarul a trebuit să fie sacrificat pe o lungime de 5-10 m; așa se explică aspectul neobișnuit de inestetic al fațadei de est a bisericii, lipsită de cor/altar si de portalul gotic original). În locul corului demolat, pe noul zid de apărare al fortăreței, a fost ridicat în secolul al XVII-lea un turn cu clopot, care s-a prăbușit în anul 1862 (fundația a cedat). Turnul cu ceas (simbolul emblematic al orașului Turda), cu o înălțime de 60 m, a fost construit între anii 1904-1906. Fațadele de vest si de nord ale bisericii sunt cele mai estetice. Fațada de vest, cu intrarea încadrata de un portal ornamentat, prezintă elemente tipice de stil gotic, de la începutul secolului al XV-lea. În axul fațadei de vest se găseste un portal, terminat în arc frânt. Portalul vestic este decorat cu motive de frunze de stejar. Fațada de nord prezintă cinci contraforturi si un portal secundar (permanent inchis). Interiorul bisericii a fost deteriorat în urma unui incendiu în secolul al XVII-lea. Ornamentația interioară e în cea mai mare parte opera refacerilor ulterioare. Biserica (inițial romano-catolică) a trecut în anul 1564 (până în zilele noastre) la confesiunea reformată-calvină. Fortificația din jurul bisericii După marea invazie tătară din 1241 și după ravagiile cauzate orașului Turda de ulterioarele atacuri tătare și turcești, s-au construit în secolele următoare fortificații de apărare în jurul celor 3 biserici principale din oraș: Biserica Romano-Catolică, Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche și Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă. Planul fortificaţiei din Turda-Veche din jurul Bisericii Reformat-Calvine Cea mai importantă fortificație (numită și “castel” sau “cetate”) s-a construit în jurul Bisericii Reformat-Calvine din Turda-Veche. Fortificația s-a construit între anii 1445-1455, folosindu-se multe materiale gata fasonate din castrul roman Potaissa. Biserica a fost împrejmuită cu un zid gros de apărare, având patru bastioane de colț (probabil cu turnuri): - bastionul de nord-vest (demolat; pe locul lui este azi Muzeul de Istorie) - bastionul de nord-est (demolat; pe locul lui este azi Palatul Finanțelor din Piața Republicii nr.15) - bastionul de sud-vest (există încă, deteriorat, în curtea casei din str.Mircea cel Bătrân nr.4) - bastionul de sud-est (demolat; pe locul lui s-a construit clădirea din Piața Republicii nr.22). Altarul (corul) bisericii, în lungime de 8-10 m, a fost demolat la construcția fortăreței (biserica era prea lungă și nu ar fi încăput în interiorul fortăreței). Turnul inițial al bisericii a fost amplasat în partea estică, lângă altar, pe linia zidului de fortificație edificat după construcția bisericii. Acest turn s-a prăbușit într-o noapte a anului 1862, cu ocazia executării unor săpături de nivelare a pieței învecinate. Biserica, zidul înconjurător si bastioanele, au avut de suferit în timpul luptelor lui Gheorghe Basta (1600-1601), precum și în urma conflictelor armate dintre Curuți si Lobonți din anii următori. Zidul și bastioanele au fost refăcute treptat de către principii Gabriel Báthory (1608-1613), Gabriel Bethlen (1613-1630) si Gheorghe Rákóczi I (1630-1648). Mai târziu, zidul și bastioanele și-au pierdut utilitatea militară, ruinându-se și cedând locul unor construcții civile. Sursa Wikipedia
Strada Bogdan Petriceicu Hașdeu 2, Turda 407405, România
  Biserica Penticostală Philadelphia din Turda, construită între anii 1992 și 2002, este un loc de cult important pentru enoriașii săi. Biserica are 1260 de locuri și poate găzdui oameni din comunitate într-un mediu spiritual și încurajator. Cu aproximativ 500 de membri activi, aceasta este un centru vital pentru viața spirituală a comunității. Planurile originale pentru construcție au fost elaborate cu atenție la detalii, astfel încât să se creeze un spațiu frumos și funcțional pentru enoriașii săi. Acest lucru se reflectă în arhitectura unică și în atmosfera caldă și primitoare a bisericii. În biserica Philadelphia din Turda, enoriașii se adună să se roage, să cânte și să învețe despre credința lor. Biserica oferă, de asemenea, oportunități de voluntariat și activități comunitare, care aduc oamenii împreună și îi ajută să se simtă conectați și implicați în comunitate. În concluzie, Biserica Penticostală Philadelphia din Turda este un loc important pentru enoriașii săi, oferind un spațiu de cult și o comunitate activă. Construită cu planuri originale și cu o atenție la detalii, aceasta este o biserică frumoasă și primitoare, unde oamenii se pot aduna pentru a se ruga, a se conecta și a învăța împreună. 
Strada Tineretului 40, Turda 407405, România
Scurt istoric al Bisericii Penticostale Turda Primele informații despre penticostalism în Turda datează din anul 1940, iar primul lucrător ordinat a fost fratele Muntean Vasile, care a deschis prima biserica din Turda pe str. Bihorului nr.2. Dintre primele familii de penticostali din Turda amintim următoarele: familia Deac, familia Trifan, familia Ticudean, familia Chifor. Lângă copiii și tinerii din aceste familii s-au adăugat și altii precum, Anuța Rusu, Gârbovan Vasile, Rusu Mihăila, Crișan Ioan, Urcan Nicolae și mulți alții. Următorii frați ordinați care au continuat lucrarea la Turda pentru zeci de ani au fost: fratele Gheța Petru, fratele Deac Alexandru, fratele Kerekeș Alexandru și fratele Malnași Andrei. În anul 1972 au fost demarate lucrările de construire a Bisericii la adresa ei actuală: strada Avram Iancu nr 23, clădire care a fost remodelată imediat după revoluție. Din anul 1973, când biserica avea deja în jur de 200 membri, a fost organizat și corul bisericii iar ulterior, în anul 1976, s-au cumpărat instrumentele pentru fanfară. Cu ajutorul Domnului și cu implicarea fratelui Vasile Bordea și a colegilor lui, Biserica s-a bucurat de o lucrare frumoasă pe partea muzicală. Dupa revoluție, începând din anul 1990, mișcarea penticostală din Turda s-a dezvoltat mult și în consecință s-au deschis alte biserici în locații diferite din oraș. Astăzi, la Turda, sunt 7 biserici penticostale dintre care 4 formate din frații romi. Biserica mamă, de pe strada Avram Iancu nr.23, se numește „Biserica Alfa și Omega Turda”, iar în ultimii 20 de ani este păstorită de Mircea Deteșan. Alături de el s-a format o echipă frumoasă de slujitori care păstoresc aproape 20 de biserici locale. Sursa: Despre noi | Alfa & Omega Turda (alfaomegaturda.com)
Strada Avram Iancu 17, Turda, România
Biserica Între Români, numită și Biserica Dintre Români, este o biserică ortodoxă din Turda. Lăcașul are hramul "Adormirea Maicii Domnului". Pe la mijlocul secolului XIX-lea, românii și-au construit o biserică din lemn si piatră în deal, sub vii, în apropiere de cimitirul central. În această biserică au fost aleși ca episcopi ortodocși Vasile Moga (primul episcop român) și Andrei Baron de Șaguna în anul 1810 la 19 septembrie, respectiv 1847 în 2 decembrie. În anul 1861 vechea Biserică Între Români a fost trăznită și a ars din temelii. După marele incendiu cauzat de trăsnet, în mod provizoriu a fost ridicată o biserică din lemn, adusă din Sălciua. Între anii 1861-1865 mitropolitul ortodox Andrei Șaguna instituie o colectă publică, cu ajutorul căreia s-a construit o nouă biserică din cărămizi și piatră în cartierul Între Români, pe terenul de lângă râpa Arieșului. Biserica a fost ridicată de către meșterul Patița din Câmpeni. Noua biserică (plasată pe str.Sirenei nr.17, colț cu str. N.Vlăduțiu) a fost reconstruită în formă de navă, între anii 1861-1865. După numai câțiva ani turnul s-a dărâmat, fiind ridicat altul doar în anul 1942 când s-a făcut și o reparație generală. În 1919 pictura interioară a fost restaurată cu ocazia vizitei la Turda a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, care au vizitat și această biserică. Iconostasul din lemn a fost sculptat de elevii Școlii de Arte și Meserii din Turda sub conducerea meșterului Chiș Alexandru. A fost sfințită în anul 1948 de către episcopul Nicolae Colan. În această biserică, a ținut un mare discurs Samuil Micu, reprezentatnt de seamă al Școlii Ardelene.
Strada Sirenei 17, Turda 407405, România
Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, cunoscută și sub numele de Biserica Rățeștilor, este unul dintre cele mai importante monumente de patrimoniu religios din Turda. Construită în anul 1839, la inițiativa protopopului greco-catolic Basiliu Rațiu, biserica a fost finanțată de familia Rațiu, una dintre cele mai importante familii românești din istoria orașului. Astăzi, lăcașul de cult aparține Parohiei Ortodoxe Turda Veche. Ridicarea bisericii a reprezentat un moment important pentru comunitatea românească din Turda, care până atunci dispunea de foarte puține lăcașuri de cult. În jurul bisericii au fost amenajate casa parohială, locuințele slujitorilor bisericii și cimitirul destinat credincioșilor români, contribuind la dezvoltarea vieții religioase și comunitare din oraș. De-a lungul timpului, familia Rațiu a sprijinit nu doar întreținerea bisericii, ci și dezvoltarea educației și culturii românești. Prin intermediul Eforiei Fondului Cultural, înființată în anul 1866, au fost susținute lucrări de restaurare, construirea primei școli confesionale românești din Turda Veche și acordarea de burse pentru tinerii români. Primul președinte al Eforiei a fost memorandistul Dr. Ioan Rațiu. Interiorul bisericii impresionează prin iconostasul din lemn de stejar sculptat, realizat în anul 1967 de meșterii turdeni Aurel Sămărtinean și Grigore Frătean, precum și prin pictura murală executată în perioada 1965–1966 de pictorul Cornel Cenan. Un element aparte îl reprezintă reprezentarea celor 12 semne zodiacale în pronaos, un detaliu artistic rar întâlnit în bisericile ortodoxe din România. În anul 2011, a fost reconstituită și resfințită pisania originală a bisericii, dispărută după anul 1948, iar în curtea lăcașului au fost amplasate monumente dedicate ctitorilor și principalilor binefăcători ai edificiului, readucând în atenția vizitatorilor istoria familiei Rațiu și contribuția acesteia la dezvoltarea Turzii. Astăzi, Biserica Rățeștilor rămâne un loc de rugăciune și reculegere, dar și un reper al patrimoniului istoric și spiritual al municipiului Turda, reprezentând o oprire recomandată pentru cei interesați de istoria orașului și de personalitățile care au marcat destinul comunității locale.
Strada Gheorghe Lazăr 17, Turda, România